România are în prezent 20 de situri desemnate ca Zone umede de Importanță Internațională (Situri Ramsar), cu o suprafață totală de 1.177.749 de hectare. O definiție largă a zonelor umede include ecosisteme precum lacuri și râuri, acvifere subterane, mlaștini, recife de corali și multe altele; dar și situri artificiale create de om, cum ar fi iazurile cu pești sau rezervoarele.
Deși acopera doar aproximativ 6% din suprafața terestră a Pământului, 40% din toate speciile de plante și animale trăiesc sau se înmulțesc în ele.
Campania din acest an marchează prima Zi mondială a zonelor umede a ONU, ca urmare a rezoluției Adunării Generale a ONU din 2021 de a o desemna zi internațională. Subliniind serviciile esențiale ale zonelor umede pentru sănătatea umană și planetară, Adunarea a recunoscut urgența de a proteja zonele umede și contribuțiile lor valoroase pentru dezvoltarea durabilă.
Campania solicită acțiuni din partea întregii societăți pentru a lua măsuri urgente pentru a inversa pierderea zonelor umede: fie prin mobilizarea finanțării, transformarea practicilor agricole, reducerea risipei de apă, contribuția la eforturile de restaurare sau sprijinirea curățării zonelor umede locale.
Martha Rojas Urrego, secretarul general al Convenției privind zonele umede, a spus: „Zonele umede sunt furnizori de viață. Ei contribuie cu servicii în valoare de 47 de trilioane de dolari SUA anual: inclusiv aproape toată apa dulce, alimentele, materiile prime și medicamentele de viață. Dar, în ciuda acestor beneficii critice, pierdem zonele umede de trei ori mai repede decât pădurile. Este esențial ca acțiunile de protejare, gestionare și restabilire a zonelor umede să fie prezentate în cadrul global pentru biodiversitate post-2020 și în contribuțiile determinate la nivel național ale țărilor pentru a oferi amploarea impactului de care avem nevoie.
Potrivit Programului ONU pentru Mediu (UNEP), aceste ecosisteme sunt, de asemenea, eroii necunoscuți ai crizei climatice. Așa cum pădurile sunt numite „plămânii pământului”, zonele umede sunt „rinichii” care reglează apa și filtrează deșeurile din natură.
De fapt, ele stochează mai mult carbon decât orice alt ecosistem, doar turbăriile stochează de două ori mai mult decât toate pădurile din lume. Și ecosistemele zonelor umede interioare absorb excesul de apă și ajută la prevenirea inundațiilor și a secetei, lucru esențial pentru a ajuta comunitățile să se adapteze la un climat în schimbare. În cuvintele Leticiei Carvalho, coordonatorul principal pentru marin și apă dulce la UNEP, zonele umede sănătoase „depășesc greutatea lor în ceea ce privește beneficiile”.
Zonele umede dispar mai repede decât pădurile! Față de anul 1970, 35% din zonele umede de pe Terra nu mai există, iar față de anul 1700 – 85%.
În 2015, în conformitate cu Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 6, Ținta 6, toate țările s-au angajat să protejeze și să restabilească zonele umede până în 2030.
Ziua Mondială, 2 februarie, marchează și aniversarea Convenției privind zonele umede, care a fost adoptată ca tratat internațional în 1971. Convenția a avut loc în orașul iranian Ramsar de pe malul Mării Caspice.
Câte situri Ramsar există în România?
România are în prezent 20 de situri desemnate ca Zone umede de Importanță Internațională (Situri Ramsar), cu o suprafață totală de 1.177.749 de hectare.
Lista completă a siturilor Ramsar din România
- Calafat – Ciuperceni – Dunăre, Dolj
- Canaralele de la Hârșova, Ialomița/Constanța
- Rezervația Tinovul Mare din Poiana Stampei, Suceava
- Insula Mică a Brăilei, Brăila
- Ostroavele Dunării – Bugeac – Iortmac, Călărași/Constanța
- Parcul Natural Lunca Mureșului, Arad/Timiș
- Dunărea Veche – Brațul Măcin, Brăila/Tulcea/Constanța
- Parcul Natural Porțile de Fier, Caraș-Severin/Mehedinți
- Parcul Natural Comana, Giurgiu
- Brațul Borcea, Călărași
- Confluența Jiu-Dunăre, Dolj
- Lacul Techirghiol, Constanța
- Confluența Olt-Dunăre, Olt/Teleorman
- Delta Jijia – Iasi
- Iezerul Călărași, Călărași
- Suhaia, Teleorman
- Bistreț, Dolj
- Delta Dunării
- Blahnița, Dolj
- Complexul piscicol Dumbrăvița, Brașov
Poți accesa harta aici.
Pentru a deveni un sit Ramsar, un sit trebuie să fie nominalizat de o țară contractantă, să îndeplinească cel puțin unul dintre cele nouă criterii și să fie supus unei revizuiri științifice.
Criteriile pentru siturile Ramsar
Cele nouă criterii de identificare a zonelor umede de importanță internațională
Grupa A a criteriilor. Situri care conțin tipuri de zone umede reprezentative, rare sau unice
Criteriul 1: O zonă umedă ar trebui să fie considerată importantă la nivel internațional dacă conține un exemplu reprezentativ, rar sau unic de tip de zonă umedă naturală sau aproape naturală găsit în regiunea biogeografică adecvată.
Grupa B a criteriilor. Situri de importanță internațională pentru conservarea diversității biologice
Criterii bazate pe specii și comunități ecologice
Criteriul 2: O zonă umedă ar trebui să fie considerată importantă la nivel internațional dacă susține specii vulnerabile, pe cale de dispariție sau pe cale critică de dispariție sau comunități ecologice amenințate.
Criteriul 3: O zonă umedă ar trebui considerată importantă la nivel internațional dacă susține populații de specii de plante și/sau animale importante pentru menținerea diversității biologice a unei anumite regiuni biogeografice.
Criteriul 4: O zonă umedă ar trebui considerată importantă la nivel internațional dacă susține specii de plante și/sau animale într-un stadiu critic al ciclului lor de viață sau oferă refugiu în condiții nefavorabile.
Criterii specifice bazate pe păsările de apă
Criteriul 5: O zonă umedă ar trebui considerată importantă la nivel internațional dacă susține în mod regulat 20.000 sau mai multe păsări de apă.
Criteriul 6: O zonă umedă ar trebui considerată importantă la nivel internațional dacă susține în mod regulat 1% dintre indivizii dintr-o populație dintr-o specie sau subspecie de păsări de apă.
Criterii specifice bazate pe pește
Criteriul 7: O zonă umedă ar trebui considerată importantă la nivel internațional dacă susține o proporție semnificativă de subspecii, specii sau familii de pești indigeni, stadii de viață, interacțiuni între specii și/sau populații care sunt reprezentative pentru beneficiile și/sau valorile zonei umede și contribuie astfel la diversitatea biologică globală.
Criteriul 8: O zonă umedă ar trebui să fie considerată importantă la nivel internațional dacă este o sursă importantă de hrană pentru pești, loc de reproducere, pepinieră și/sau cale de migrație de care depind stocurile de pești, fie în zona umedă, fie în altă parte.
Criterii specifice bazate pe alți taxoni
Criteriul 9: O zonă umedă ar trebui considerată importantă la nivel internațional dacă susține în mod regulat 1% dintre indivizii dintr-o populație de o specie sau subspecie de specii de animale nonaviare dependente de zonele umede.
