La 25 iulie 2024, Comisia Europeană a solicitat tuturor statelor membre să respecte obiectivele de colectare și reciclare a deșeurilor; scrisorile sale de notificare formală adresate statelor membre subliniază obligația lor legală de a implementa corect și complet legislația de mediu a UE. Deși Forumul WEEE recunoaște că mult mai multe echipamente electrice și electronice uzate (DEEE) trebuie colectate separat pentru gestionarea responsabilă și pentru a recupera materiale (critice), considerăm de asemenea că acest lucru subliniază necesitatea unei revizuiri temeinice a legislației privind deșeurile.
Context
Conform Directivei 2012/19/UE privind DEEE, rata minimă de colectare care trebuie realizată anual de către statele membre este stabilită la 65% din greutatea medie a echipamentelor electrice și electronice plasate pe piață în cei trei ani precedenți în statul membru respectiv sau, alternativ, 85% din DEEE generat pe teritoriul acelui stat membru. Majoritatea statelor membre nu au reușit să colecteze suficient DEEE separat și, prin urmare, nu au atins obiectivul de colectare al UE. Comisia spune că „statele membre ar trebui să își intensifice eforturile de implementare pentru a respecta obligațiile menționate mai sus”.
„Deși este incontestabil adevărat că mai mult DEEE trebuie colectat separat, având în vedere reutilizarea, repararea sau reciclarea corespunzătoare, iar legislația privind deșeurile trebuie implementată și aplicată în mod adecvat, eșecul statelor membre în atingerea ratelor minime de colectare subliniază urgența unei regândiri temeinice a legislației privind deșeurile și a implementării acesteia și importanța reformării principiului responsabilității extinse a producătorului, conform principiilor #allactors”,
declară Pascal Leroy, Director General al Forumului DEEE.
Adaptat scopului
În ultimii douăzeci de ani, organizațiile de responsabilitate a producătorului (PRO) au investit milioane în măsuri, printre care campanii de conștientizare și infrastructura de colectare, sporind nu doar volumul colectat, ci și kilogramele colectate per locuitor. Totuși, în ciuda acestor investiții, după mai mult de douăzeci de ani de legislație DEEE, se raportează că doar Bulgaria și Slovacia respectă rata minimă de colectare de 65%, așa cum este definită de Directiva 2012/19/UE privind DEEE – vezi Anexa cu rata totală de colectare în UE în 2021. Rata medie de colectare în UE abia depășește 45%.
În ultimii ani, Forumul WEEE a susținut constant că metodologia ratei minime de colectare nu este semnificativă și, prin urmare, nu este adecvată scopului, din trei motive distincte: are un efect pervers, nu este potrivită pentru strategiile de circularitate și este distorsionată.
Pervers
Rata minimă de colectare are un efect pervers: cu cât mai mult DEEE este eliminat, cu atât este mai ușor pentru acel stat membru să atingă rata minimă de colectare. Țările în care oamenii nu returnează electrocasnicele lor la sfârșitul vieții utile la un punct de colectare pentru a fi reparate sau reciclate, ci le repară ei înșiși sau le oferă o a doua viață prin împărtășirea cu rudele, vor genera un volum mai mic de DEEE și, prin urmare, vor arăta rate de colectare mai mici. UE urmărește să promoveze inițiativele de circularitate, nu doar o rată de colectare pro-forma mai mare.
Nepotrivită pentru circularitate
Într-o epocă în care ne străduim să facem economia noastră mai circulară, rata minimă de colectare actuală nu reușește să măsoare progresul spre circularitate în ceea ce privește produsele reutilizate sau extinderea duratei de viață a produselor. Metodologia actuală nu măsoară reducerea consumului, acumularea de produse de către consumatori și comportamentul circular al acestora, care ar constitui un set mult mai puternic de indicatori ai circularității.
Distorsionată
Metoda bazată pe plasarea pe piață se referă la cei trei ani precedenți și nu ia în considerare ciclul de viață complet al echipamentelor electrice și electronice. Unele produse, în special fotovoltaicele și echipamentele de aer condiționat, mașinile de spălat și frigiderele, au o durată de viață de minimum 20-25, respectiv 10-15 ani. Prin urmare, rata minimă de 65% bazată pe cei trei ani precedenți este lipsită de sens.
În statele membre în care fotovoltaicele și alte aparate electrocasnice sunt grupate în aceeași categorie de produse, acea categorie nu reușește să atingă rata minimă de colectare din cauza duratei lungi de viață a fotovoltaicelor, ceea ce determină autoritățile competente să emită penalități și să solicite organizațiilor PRO să colecteze volume mai mari de produse non-fotovoltaice pentru a atinge volumele țintă pentru panourile fotovoltaice. Astfel de penalități distorsionează piața și principiul responsabilității extinse a producătorului și sunt, prin urmare, inacceptabile.
Un studiu final preliminar care susține evaluarea Directivei 2012/19/UE, realizat de un consorțiu format din Ramboll, Umweltbundesamt și Öko-Institut în 2023, a ajuns la o concluzie similară: „Metodologiile de calcul actuale aplicate în mod obișnuit sunt incoerente în măsura în care durata lungă de viață a unor produse nu este luată în considerare”.
Apel la acțiune
Din toate motivele de mai sus, Forumul WEEE sugerează următoarele:
A. Revizuirea cadrului legislativ privind deșeurile și legislația DEEE
Conform ultimei modificări aduse Directivei 2012/19/UE, evaluarea impactului în vederea unei revizuiri a Directivei trebuie să evalueze, printre altele:
- elemente legate de ierarhia deșeurilor,
- obligația de a nu împovăra consumatorii cu costuri disproporționate,
- dispoziții care să asigure implementarea și aplicarea completă a acestei Directive, în special în ceea ce privește obiectivele de colectare adecvate,
- măsuri destinate prevenirii comerțului ilegal cu DEEE,
- o nouă categorie de „panouri fotovoltaice”.
B. Proiectarea și dezvoltarea de indicatori ai circularității
Metodologia actuală privind rata minimă de colectare a DEEE trebuie să măsoare toate aspectele economiei circulare, cum ar fi reducerea consumului, economia globală, tendințele pieței, acumularea de produse de către consumatori și comportamentul circular al acestora, care ar constitui un set mult mai puternic de indicatori ai circularității. Legislația trebuie să identifice indicatori de performanță alternativi, mai apropiați de economia circulară.
C. Evaluarea, îmbunătățirea și armonizarea sistemului de statistici privind deșeurile Eurostat
Validitatea și robustețea sistemului de statistici privind deșeurile Eurostat trebuie să fie supuse unei evaluări și revizuiri critice amănunțite, implicând consultarea părților interesate.
D. Implementarea principiului #allactors în practică
Problema deșeurilor electronice este o provocare societală. Amendamentul din 2023 la Directivă prevede că „dispozițiile care asigură implementarea și aplicarea completă a acestei Directive, în special în ceea ce privește obiectivele adecvate de colectare, precum și prevenirea comerțului ilegal cu DEEE” trebuie evaluate. Statele membre trebuie să aplice obligațiile legale ale tuturor actorilor, iar o agenție de aplicare a legii a UE trebuie să fie împuternicită să auditeze obligațiile statelor membre. Principiul #allactors, care subliniază importanța acțiunii colective și a unei bune guvernanțe, trebuie să fie în centrul politicii revizuite privind responsabilitatea extinsă a producătorului: toate entitățile care au acces la deșeurile electronice sunt supuse unor obligații legale minime și colaborează activ pentru operațiuni responsabile.
E. Integrarea obiectivelor EPR în cadrul mai larg al gestionării materialelor
Dincolo de legislația-cadru privind deșeurile, UE are nevoie de un cadru politic pentru gestionarea materialelor prin prisma circularității. Nu putem atinge obiectivele climatice fără a deveni mai circulari. Reducerea dependenței de materiale va contribui la reziliența noastră.
Mai multe informații: Pascal Leroy pascal.leroy@weee-forum.org, +32 4737 56153
Sursă articol: Weee-forum.org
